Paradis Verde - scădere tensiune

Cătina albă, un scut de vitamine împotriva bolilor

tudor — Fri, 21 Aug 2015 08:55:48 +0000

Se mai numește și:

cătină cenușie, spin-de-nisip, cătină de râu, ananas-siberian

Unde se găsește:

Crește în Delta Dunării, pe litoralul Mării Negre și în Subcarpații Orientali și Meridionali.
Se găsește pe nisipuri și prundișuri, la marginea râurilor și în locuri stâncoase și abrupte.

Arbust foarte ramificat și spinos, cu înalțimi cuprinse între 2 - 5 m.
Tulpina are scoarță brună.
Frunzele sunt întegi, linear-lanceolate, cu partea inferioară de culoare argintie.
Florile au dimensiuni reduse și apar înaintea frunzelor. Au culoarea galben- ruginie.
Fructele sunt ovoide sau rotunde, suculente, de culoare galben - portocalie.

Înflorește în:

Aprilie Mai

Ce se recoltează:

Fructele mature de cătină albă, cu gust acru-astringent, se consumă în stare proaspătă sau uscate.

Se recoltează în:

August Septembrie

Proprietăți terapeutice:

Cătina albă are proprietăți vitamizante, antiscorbutice, tonifiante, mineralizante, reconfortante, astringente, antidiareice, antiseptice, vermifuge, bactericide, antiinfecțioase, anticanceroase, antiinflamatoare, depurative, epitelizante.

Acțiuni terapeutice:

Cătina albă are acțiune terapeutică în:

Pentru uz extern:

Alte utilizări:

Cătina albă este folosită în prepararea siropurilor, sucurilor, dulceții, gemurilor, jeleurilor, compoturilor și lichiorului.
Poate fi folosită și ca hrană pentru fazani și păsări de apartament.

Anghinarea - planta care face minuni în afecțiunile hepatice

tudor — Thu, 20 Aug 2015 09:04:28 +0000

Se mai numește și:

anghină

Unde se găsește:

Crește pe dealuri și la margini de pădure.
Se cultivă mai ales în zonele din sudul țării.

Plantă perenă, erbacee, rizomatoasă, cu rădăcini care pătrund adânc în sol.
Tulpina este cilindrică și poate atinge și 2 m.
Frunzele apar în primul an și formează o rozetă.
Florile sunt tubulare, de culoare roșie-violacee.
Fructele sunt achene.

Înflorește în:

Iunie Iulie

Ce se recoltează:

Frunzele tinere se recoltează până la perioada de înflorire.
Sunt posibile 3 - 4 recoltări pe an.

Se recoltează în:

Mai Iunie

Proprietăți terapeutice:

Anghinarea are proprietăți coleretice, digestive, colagoge, diuretice, antimicrobiene, depurative-sanguin, anticolesterolemice, tonic-cardiace, antibiotice, antitoxice, energizante.

Acțiuni terapeutice:

Anghinarea are acțiune terapeutică în:

Pentru uz extern:

Alte utilizări:

Se poate prepara salată din receptacul și baza bracteelor.

Fragul - fructe delicioase și frunze de leac

paradisverde — Thu, 06 Aug 2015 14:10:15 +0000

Se mai numește și:

fragi de pădure, fragi iepurești, frăguțe, vărăguțe, căpșun sălbatic, pomițe

Unde se găsește:

Crește în toată țara, de la mare până la munte, în poieni, zone defrișate, pe pajiști, în tufărișuri, fânețe, locuri pietroase etc.

Subarbust rizomatos, cu stoloni târâtori, care au capacitatea de înrădăcinare dacă întră în contact cu solul.
Tulpinile sunt scurte și se întind pe sol.
Frunzele sunt trifoliate, cu pețiol lung. Foliolele sunt ovate, adânc dințate.

Înflorește în:

Mai Iunie

Ce se recoltează:

Se recoltează foliolele frunzelor, fără pețiol, în timpul înfloririi.
Fructele prospete nu sunt doar desert, ci au și valoare terapeutică.

Se recoltează în:

Mai Iunie Iulie August Septembrie

Proprietăți terapeutice:

Fragul are proprietăți astringente, antidiareice, antiulceroase, bactericide, vermifuge, diuretice, depurative, sudorifice, antitusive, antiinflamatoare.
Fructele au proprietăți tonice, remineralizante, detoxifiante, reconfortante.

Acțiuni terapeutice:

Frunzele și fructele de fragi au rol terapeutic în:

Pentru uz extern:

Alte utilizări:

Frunzele, datorită gustului lor astringent, se adaugă în ceaiurile aromatice.
Fructele sunt un deliciu consumate proaspete, dar pot fi utilizate ca materie primă pentru dulceață, gem, sirop etc.
Măștile cu fragi sunt recunoscute pentru efectul de atenuare a ridurilor.

Binecunoscuta păpădie și puțin cunoscutele ei beneficii pentru sănătate

paradisverde — Mon, 20 Jul 2015 06:52:09 +0000

Se mai numește și:

floarea-broaștei, gălbinele grase, crestățea, floarea-găinii, curu-găinii, buha-găinilor

Unde se găsește:

Păpădia e nelipsită din pășuni, fânețe, locurile umbrite și semiumbrite din toată țara.
Există forme ameliorate, care se cultivă.

Plantă perenă erbacee, cu rădăcină cărnoasă, pivotantă.
Tulpina floriferă este tubulară din care se scurge un latex alb dacă este ruptă.
Funzele formează o rozetă bazală.
Florile (inflorescențele) sunt galbene și apar toată vara, cu un vârf de înflorire în aprilie.

Înflorește în:

Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie

Ce se recoltează:

Frunzele și tulpinile florale se recoltează la începutul înfloririi.
Rizomii se pot recolta pe toată durata de vegetație.

Se recoltează în:

Aprilie Mai Iunie Iulie August

Proprietăți terapeutice:

Păpădia are proprietăți depurative, detoxifiante, hipoglicemiante, hipocolesteromiante, hepatice, coleretice, colagoge, laxative, anticonstipante, antiputride, alcalinizante, hipoacidifiante, diuretice, nutritive, tonifiante, anticanceroase, antitumorale, antiinflamatoare, diaforetice, antireumatice, galactogoge, sedative, astringente, antidiabetice, venotonice, antiplachetare, antiscorbutice, mineralizante.

Acțiuni terapeutice:

Păpădia are acțiune terapeutică pentru:

Pentru uz extern:

Alte utilizări:

Frunzele și tulpinile florale tinere se consumă primăvara în salate, în cure de 3-4 săptămâni.
Din rădăcini se prepară suc de păpădie, iar organele aeriene se pot utiliza pentru prepararea de vin și sirop.
Tot din rădăcini, dacă se prăjesc, se obține un surogat de cafea.

Nemțișorul: buruiană de leac, insecticid bio și colorant natural

paradisverde — Sun, 19 Jul 2015 10:51:44 +0000

Se mai numește și:

albăstrioare, buruiană de făcut copii, ciocănași, ciocul ciocârliei, coada rândunicii, gâlceavă, pintenași, toporași de câmp, mărarul câmpului, clonțul cocostârcului, ciocul ciocârliei

Unde se găsește:

Buruiană nelipsită din lanurile de cereale și cartofi.
Crește în special la deal și la câmpie, în locurile ruderale, pe pajiști, terenuri nelucrate, la marginea drumurilor și pe terasamentele căilor ferate.

Plantă anuală, erbacee, toxică datorită alcaloizilor din compoziția sa.
Tulpina este verticală, cu ramificații și peri rari, înaltă de 30-80 cm.
Frunzele sunt palmat-divizate, în segmente liniare.
Florile sunt albastru-violacee, cu un pinten lung de până la 15 cm, care face ca planta să fie foarte ușor de recunoscut.

Înflorește în:

Iunie Iulie August

Ce se recoltează:

Frunzele și florile se recoltează la înflorirea deplină, în lunile iunie-august.
Fructele (semințele) se recoltează la maturitate și se utilizează numai cu avizul medicului.

Se recoltează în:

Iunie Iulie August

Proprietăți terapeutice:

Frunzele au proprietăți antiparazitare și insecticide.
Florile sunt diuretice și hipotensive.
Nemțișorul are și proprietăți hipnotice, vasodilatatoare și antihelmintice.
Nemțișorul este o plantă toxică, datorită alcaloizilor pe care îi conține, și provoacă tulburări digestive și nervoase grave. Se va utiliza cu avizul medicului.

Acțiuni terapeutice:

Nemțișorul de câmp are acțiune terapeutică în:

Pentru uz intern:

Pentru uz extern:

Alte utilizări:

Florile proaspete se folosesc la vopsirea lânii în vernil și kaki.

Valeriana, buruiana antistres

paradisverde — Fri, 17 Jul 2015 12:51:00 +0000

Se mai numește și:

iarba mâței, năvalnic, gușa porumbelului, iarba pisicii, odolean

Unde se găsește:

Poate fi întâlnită în văi, poieni, zăvoaie, tufișuri umede, lunci, în locuri umede și umbroase de la deal și de la munte etc.
Poate fi întâlnită și în grădini, ca plantă cultivată.

Plantă erbacee, perenă, cu rizom cărnos, scurt, acoperit de rădăcini adventive.
Tulpina este dreaptă, cilindrică și goală la interior, înaltă de de 50 - 200 cm.
Florile sunt mici, de culoare roz, liliachii sau albe, grupate în inflorescențe, cu parfum plăcut de vanilie.

Înflorește în:

Mai Iunie Iulie August Septembrie

Ce se recoltează:

Rizomii de cu rădăcinile adventive se recoltează de la plante tinere, toamna, în lunile august - noiembrie, după îngălbenirea frunzelor sau în primăvara următoare, în lunile martie - aprilie.

Se recoltează în:

Martie Aprilie August Septembrie Octombrie Noiembrie

Proprietăți terapeutice:

Valeriana are proprietăți neurosedative, calmante nervos și cardiac, hipnotice, antispastice, antiemetice, carminative, hipoacidifiante, antihelmintice, hipotensive, antiastmatice, antiseptice pulmonar, antidiabetice, antinevralgice.

Acțiuni terapeutice:

Valeriana are acțiuni terapeutice în:

Pentru uz extern:

Alte utilizări:

Intră în compoziția unor medicamente calmante. Intra în compoziția celebrului Extraveral.
Valeriana este utilizată și ca aromatizant pentru băuturi alcoolice și nealcoolice.
În industria parfumurilor valeriana este folosită pentru obținerea de parfumuri cu arome orientale.

Când și cum se recoltează pelinul pentru utilizări medicinale

paradisverde — Thu, 16 Jul 2015 13:19:35 +0000

Se mai numește și:

pelin alb, pelinaș, pelișor, iarba fecioarelor, pelin de Rusalii, pelin pescăresc, pelin bun, pelin negru, pelinul calului

Unde se găsește:

Poate fi întâlnită în majoritatea zonelor țării, în jurul așezărilor umane, în dărâmături, poieni, livezi, pe marginea trumurilor, a căilor ferate și la marginea tarlalelor cultivate.

Plantă perenă, erbacee, cu rădăcini lignificate și miros puternic specific.
Tulpina este lemnoasă la bază și ramificată la vârf, putând atinge înălțimea de 150 cm.
Frunzele au un aspect pâslos de partea dorsală, care dau plantei un aspect caracteristic.
Florile sunt capitule globuloase, de culoare galbenă.

Înflorește în:

Iunie Iulie August

Ce se recoltează:

La începutul înfloririi se recoltează frunzele și vârfurile tulpinilor nelignificate, ce trebuie uscate la umbră.
Rădăcinile se recoltează primăvara (martie-aprilie) și toamna (august-noiembrie).

Se recoltează în:

Martie Aprilie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie

Proprietăți terapeutice:

Planta este o cunoscută plantă medicinală, cu proprietăți stomahice, hipotensive, antispastice, depurative, laxative, vermifuge, hemostatice, diuretice, febrifuge, antiepileptice, sedative, dezinfectante, cicatrizante, antimicotice, insecticide.

Acțiuni terapeutice:

Din pelin se obțin preparate terapeutice pentru:

Pentru uz extern:

Alte utilizări:

Din pelin se prepară vermutul și vinul pelin.
Este folosit și în prepararea săpunului de casă și este un binecunoscut repelent pentru molii și purici.

Armurariul, cel mai bun remediu naturist pentru afecțiuni hepatobiliare

paradisverde — Wed, 15 Jul 2015 19:12:07 +0000

Se mai numește și:

ciulinul Mariei, scaiul Sfintei Marii, argințică, scai pestriț, silibel

Unde se găsește:

Crește spontan pe terenuri pietroase și în locuri necultivate.
În sudul țării armurariul este luat în cultură.

Plantă erbacee anuală sau bainuală, cu frunze spinoase și aspect marmorat.
Fructele (semințele) sunt achene galben-brune, amare la gust.

Înflorește în:

Iunie Iulie August Septembrie

Ce se recoltează:

În scop terapeutic se recoltează semințele, atunci când au ajuns la maturitate.
Se recoltează și vârfurile tulpinilor care au atins lungimea de jumătate de metru, fără a depăși grosimea de 8-10 mm.

Se recoltează în:

Iulie August Septembrie

Proprietăți terapeutice:

Sugestie: ceaiul de semințe se prepară imediat după pisarea acestora, pentru a evita degradarea produsă de oxidare.
Preparatele din armurariu sunt printre cele mai bune remedii contra afecțiunilor hepatobiliare.
Armurariul este hepatoprotector, laxativ, coleretic, tonic, antitoxic (acțiune împotriva ciupercilor otrăvitoare, metalelor grele pătrunse în organism, a noxelor) hipotensiv, antioxidant, hemostatic, febrifug, diuretic etc.

Acțiuni terapeutice:

Armurariul poate fi utilizat în tratarea și ameliorarea următoarelor afecțiuni:

Afinul, aliment și medicament

paradisverde — Tue, 14 Jul 2015 13:19:09 +0000

Se mai numește și:

afin negru, afin de munte, asine, popușoare, afene

Unde se găsește:

Se întâlnește în zonele montane, până la altitudini de 2000 m, în special versanții umbriți și umezi, luminișuri, pe pajiști și stâncării.
Formează tufișuri compacte sau în asociere cu merișorul.

Afinul este un subarbust stufos, rămuros, cu frunze mici, ovale, verde-deschis, crestate pe margini.
Florile sunt roșietice, albe sau roz, cu petalele unite sub formă de clopot.
Înflorește în lunile mai-iunie.
Fructul este o bacă sferică, zemoasă, bleumarin, acoperită cu pruină, cu gust violet, dulceag-acrișor, foarte plăcut.

Înflorește în:

Mai Iunie

Ce se recoltează:

Florile și frunzele se recoltează în lunile mai - august.
Fructele se recoltează atunci când ating maturitatea deplină, în lunile iulie - august.

Se recoltează în:

Mai Iunie Iulie August

Proprietăți terapeutice:

Afinul este antidiabetic, diuretic, hipoglicemiant, antidiareic, antiseptic digestiv, antihelmintic, antidizenteric, antiseptic urinar, coronaro-dilatator, dizolvant uric.
Are proprietăți aperitive și nutritive și îmbunătățește vederea nocturnă.

Acțiuni terapeutice:

Afinul poate fi utilizat în tratarea și ameliorarea următoarelor afecțiuni:

Alte utilizări:

Deși o plantă medicinală excelentă, afinul este cunoscut mai ales datorită produselor alimentare în componența cărora intră.
Din afine se prepară excelente dulcețuri, gemuri, compoturi, confiate și, desigur, afinata, un lichior foarte apreciat.
Mai puțin cunoscut este faptul că afinele se pot mura, consumându-se iarna ca salată.