Paradis Verde - monilioză

Ce prevestesc fructele mumificate pe ramurile pomilor

paradisverde — Tue, 29 Dec 2015 09:46:38 +0000

De ce sunt periculoase fructele mumificate

Cel mai adesea, fructele mumificate sunt prezente în pomii fructiferi sâmburoși (cireș, vișin, cais, piersic, prun). Pot fi întâlnite și în măr și păr, dar mai rar și, de regulă, sunt produse de alte cauze, iar amenințarea lor e ceva mai redusă.
Fructele mumificate sunt relicve rămase din vara precedentă, cauzate de atacul de monilioză. (Iată cum se manifestă și cum se tratează monilioza.)
Acestea sunt periculoase pentru că sunt un vehicol de transmitere a bolii în anul următor. Mai exact, prezența lor în ramuri garantează infectarea pomilor cu monilioză în anul următor.

Ce trebuie făcut

Toamna, după căderea frunzelor, toate fructele mumificate, ce atârnă de ramuri, trebuie culese și distruse (ideal prin ardere).
Dacă vecinii au pomi și observați aceeași problemă și la ei, rugați-i să facă același lucru, explicându-le ce amenințare prezintă acestea.
Cu prilejul tăierilor, îndepărtați cu prioritate ramurile bolnave.
La cireș urmăriți și ramurile afectate de arsura moniliană. Sunt ușor de recunoscut, datorită frunzelor veștejite, rămase prinse de ramura afectată.
Foarte importante sunt tratamentele aplicate pomilor în perioada de repaus care, corect aplicate, reduc semnificativ potențialul de îmbolnăvire al pomilor pentru anul următor.

Toate tratamentele pentru monilioză - boala comună a speciilor pomicole

paradisverde — Fri, 07 Aug 2015 08:24:28 +0000

Grup de boli cauzate de ciuperci microscopice (fungi) din familia Monilinia care pot produce daune însemnate la măr, păr, gutui, cireș, vișin, prun, cais, piersic etc.
Simptomele bolii se manifestă pe toate organele pomilor atacați: flori, frunze, ramuri, fructe.
Între formele cele mai frecvente ale moniliozei se remarcă monilioza sâmburoaselor și monilioza fructelor.

Cum se combate chimic :

Fungicidele avizate pentru tratamente împotriva moniliozei sunt:

Culturi afectate:

cais cireș gutui măr păr piersic prun vișin

Monilioza sâmburoaselor - momentele cheie pentru tratamente

paradisverde — Fri, 07 Aug 2015 07:50:16 +0000

Monilioza este o boală cauzată de o ciupercă microscopică, frecvent întâlnită la pomii sâmburoși, putând produce mari pagube la cireș, vișin, prun, cais și piersic.
Atacul de monilioză se manifestă pe ramuri, frunze, flori și fructe, primăvară cauzând arsura moniliană iar mai apoi putrezirea fructelor.
În primăverile reci și ploioase infecția cu monilioză poate cauza veștejirea unui număr mare de ramuri cu frunze și flori (arsura moniliană).
Simptomele arsurii moniliene sunt ușor de recunoscut: frunzele atacate se ofilesc, apoi se brunifică și se usucă, fără a cădea, ramurile veștejite îndoindu-și vârful în formă de cârlig. Această formă de manifestare a bolii mai poartă numele de boala stindardului și e frecventă la cireș, vișin, piersic și migdal.
Când atacul se manifestă pe fructe tinere, conduce la zbârcirea și brunificarea acestora, fapt ce cauzează la căderea masivă.
Dacă atacul ciupercii se manifestă pe fructele de cireș, ajunse la maturitate, pulpa putrezește și pe epidermă apar pete albe (pustule), cu fructificațiile ciupercii parazite. În această fază, infecția este favorizată de înțepăturile făcute de musca cireșelor sau rănile produse de grindină.
La prun, pielița fructului crapă, iar sucul dulce se scurge afară conducând, uneori, la lipirea fructelor învecinate. Și la prune atacul de monilinia este favorizat de înțepăturile insectelor sau loviturile de grindină.
Fructele atacate de monilioză se mumifiază și, adesea, rămân atârnate pe pomi, fiind o sursă importantă de infecție în anul următor.

Cum poate fi prevenit:

O igienă riguroasă a pomilor diminuează amploarea infecției cu monilinia.
Toamna trebuie adunate și distruse toate fructele mumificate rămase pe pomi.
Cu prilejul tăierilor, ramurile atacate vor fi eliminate din coroană și vor fi distruse, preferabil prin ardere.

Cum se combate chimic :

Tratamentele chimice împotriva moniliozei sâmburoaselor urmăresc atât preîntâmpinarea arsurii moniliene din primăvară, cât și putregaiul fructelor.
Administrarea tratamentelor se face:
- în repaus vegetativ;
- primăvara, pentru prevenirea arsurii bacteriene (tratament prefloral);
- pentru preîntâmpinarea ataculului de putregai al fructelor, de câte ori este nevoie.
Substanțele fitosanitare omologate pentru tratamente împotriva moniliozei sâmburoaselor sunt:

Culturi afectate:

prun

De ce rămân vișinii și cireșii fără frunze în mijlocul verii

paradisverde — Sat, 11 Jul 2015 07:33:19 +0000

Boala se manifestă frecvent pe frunze și mai rar pe lăstari. Cel mai frecvent este atacat cireşul, dar și vişinul, prunul, mălinul, mahalebul şi, uneori, caisul.
În luna mai, pe frunzele bazale apar pete mici, de până la 2 mm diametru, purpurii sau roşietice, izolate, cu un contur circular, mai mult sau mai puţin diferenţiat.
Petele cresc în dimensiuni până când, în condiții favorabile (vreme umedă și caldă), acoperă toată frunza. Mai departe, porţiunea centrală a petelor se decolorează, devenind albicios-cenuşie.
Frunzele atacate se desprind prematur de pe pom și se poate întâmpla ca, în luna iulie, pomul să fi pierdut toate frunzele.
Această situație este deosebit de gravă și poate conduce la moartea pomului în iarna următoare, deoarece, încheierea prematură a vegetației, a împiedicat pomul să matureze lemnul și să se pregătească adecvat pentru a rezista temperaturilor scăzute.
Această boală conduce și la o scădere a cantității și calității fructelor în anul următor.
În condiţii de atac intens infecția poate trece pe peţiol şi pe lăstari.

Cum poate fi prevenit:

Ciuperca ce provoacă pătarea roșie a frunzelor hibernează pe frunzele căzute pe sol.
Colectarea acestor frunze imediat după ce cad sau toamna ori primăvara cât mai devreme, și arderea lor, reduce sursa de infecție.
E important ca pomii să fie plantați la distanță unii de alții, pentru a permite circulația aerului și penetrarea luminii în coroane.
A se evita irigarea prin aspersie. Umiditatea și temperaturile ridicate sunt condițiile optime de dezvoltare a bolii.

Cum se combate chimic :

Lupta chimică împotriva pătării roșii a frunzelor de cireș se realizează concomitent cu cea împotriva moniliozei, produsele fitosanitare utilizate pentru controlul uneia dintre aceste boli fiind eficientă și pentru cealaltă.
Foarte eficiente sunt tratamentele în perioada de repaos. După un an cu atac puternic, se vor aplica primăvara tratamente și pe sol, după ce frunzele din anul precedent au fost curățate de sub pom.
Tratamentele împotriva acestei boli se vor aplica după cum urmează:

a) imediat după legarea fructelor,
b) două săptămâni mai târziu,
c) imediat după recoltarea fructelor,
d) trei săptămâni mai târziu, dacă este cazul.

Fungicidele avizate în țara noastră pentru tratamentul pătării roșii a frunzelor de cireș sunt:

Culturi afectate:

cais cireș vișin

Din ce cauză putrezește inima merelor

paradisverde — Thu, 19 Feb 2015 13:40:10 +0000

Ce provoacă boala și cum se manifestă

Putregaiul inimii este provocat de o ciupercă microscopică, Monilinia fructigena.
Boala evoluează dinspre lojele semințelor spre exteriorul fructelor, ca o putrezire brună.
Monilinia fructigena afectează ramurile cu frunze, florile și fructele, în special de la măr, păr și gutui.
Deși boala la care ne referim se manifestă în faza de depozitate, merele care se strică au fost infectate dinainte de cules.
De fapt, dacă se urmărește cu atenție, se va observa că merele afectate au în locul de inserție al codiței sau în partea opusă, o mică pată brună.
În funcție de momentul când se produce infectarea, atacul de monilioză produce pagube aproape de maturitatea fructelor sau mai târziu, în faza de depozitare.

Cum se poate preveni

Distrugerea prin ardere ori îngropare a tututor fructelor putrezite, care cad vara din pom.
Îndepărtarea și distrugerea ramurilor și fructelor putrezite ori mumificate, rămase pe pom, care reprezintă o sursă de alte infectări în anul următor.
Aplicarea tratamentelor cuprice, în perioada de repaus vegetativ, care reduce resursa biologică a ciupercii.
Efectuarea corectă și la timp (în timpul verii) a tratamentelor împotriva rapănului și a insectelor care favorizează infectarea fructelor.
Ritmul de degradare al merelor infectare este încetinit dacă umiditatea din spațiile de păstrare este mare (80-90%), iar temperatura temperatura este menținută cât mai aproape de 1-3 grade Celsius.