Paradis Verde - prune

Plantează pomi care rodesc din plin, chiar în primul an!

paradisverde — Mon, 28 Oct 2024 06:02:56 +0000

Avantajele pomilor în ghivece

Pomii fructiferi de 4-5 ani, cultivați în ghivece formați cu talie mică, sunt pregătiți pentru a intra pe maxim pe rod, chiar din primul an de la plantare.

Primul avantaj: nu mai trebuie așteptat 3-5 ani, până apar primele fructe, cum e în cazul pomilor foarte tineri.

Al doilea avantaj: sunt deja formați, iar rodul va apărea la baza pomului, nu pe vârfuri.

Al treilea avantaj: vor dezvolta o talie mică și medie, întrucât după intrarea pe rod, vigoarea de creștere a pomilor se reduce.

Ce găsiți pe Zdravăn

Pomi fructiferi, în ghivece, pe rod:

Măr: Calypso, Delicios Dublu roșu, Kandil Sinap, Generos, Fuji, Idared.

Păr: Euras, Busuioace cu miez roșu, Novembra, Cure, Abatele Fetel, Monica, Williams galben, Untoasă Hardenpont, Contesa de Paris.

Gutui: Bereczki.

Cireș: Valeriu Cikalov, Van, Stella, Pietroase Donissen.

Prun: Record, Anna Spath, D'Agen, Dâmbovița.

Cais: Goldrich.

Piersic: Piersic pitic.

Nectarin: Nectarin pitic

Cele mai bune tratamente în grădină, după grindină

paradisverde — Mon, 09 Aug 2021 13:43:30 +0000

Cum stau lucrurile

Cu excepția plantelor ierboase (cu țesut moale), arareori grindina vine cu o distrugere totală a unei grădini. Atunci vorbim de o reală calamitate și puține se mai pot face.
Grindina de intensitate mică sau medie produce leziuni de gravitate variabilă pe corpul plantelor. În aceste situații, plantele au capacitate de refacere.
Totuși, problema mare ce urmează după grindina ce a trecut sunt leziunile deschise care rămân pe corpul plantelor.
Aceste leziuni devin porți deschise pentru o mulțime de patogeni, care pot produce îmbolnăviri foarte grave.
Efectul conjugat al grindinei cu infecțiile care pot urma după aceea: ei, abia acest scenariu pune planta în pericol de moarte.
În cazul pomilor fructiferi (meri, peri, pruni) a viței de vie și a legumelor, chiar și o grindină de intensitate mică în iulie-august poate compromite recolta, deoarece fructele se vor infecta și vor dezvolta tot felul de putregaiuri, dacă nu se intervine imediat cu un tratament.
Așadar, după grindină trebuie acționat ca și atunci când ne-am tăiat noi la o mână: sterilizare și bandajare. În cazul plantelor, această operațiune se face printr-un tratament.

Ce trebuie făcut

Pentru a limita infectarea plantelor afectate de grindină și pentru a facilita și grăbi vindecarea țesuturilor afectate, trebuie aplicat un tratament de sterilizare a plăgilor în cel mai scurt timp.
Ideal, cel mai scurt timp înseamnă de îndată ce apa de pe plante s-a uscat, dar nu mai târziu de 24 ore.
Cele mai bune tratamente de sterilizare sunt zeama bordeleză și captanul. Ambele substanțe sunt cu acțiune de contact, adică sterilizează doar suprafețele acoperite prin pulverizare.
De aceea, este indicat să se aplice meticulos, cu pompe cu pulverizare fină, dar până la limita șiroirii (adică aceeași abordare ca la aplicarea tratamentelor de iarnă).
În special în cazul pomilor fructiferi, a viței de vie și a legumelor, trebuie să ținem cont și de timpul de așteptare de după tratament, astfel încât vom utiliza zeama bordeleză, atunci când fructele vor trebui culese într-o săptămână și captan, dacă mai avem 2-3 săptămâni la dispoziție până la cules.
Desigur, după ce am făcut acest tratament, la câteva zile, putem reveni cu un alt tratament, cu produse cu acțiune sistemică (care acționează și în interiorul țesuturilor plantelor), eventual adăugând în soluție și un fertilizator foliar, care va ajuta planta să se repare mai repede și mai bine.

Prunele cu clei: de ce cad și cum se previne asta

paradisverde — Fri, 12 Aug 2016 11:42:44 +0000

Ce se întâmplă

Prunele sunt compromise, în principal, de doi dăunători: viespea prunelor și viermele prunelor.
Femelele câtorva specii de viespi și femelele unei specii de fluturi, depun ouăle pe flori sau pe fructe.
Larvele pătrund în fruct și, după preferință, se hrănesc cu sâmburele sau cu pulpa fructului.
Fructele atacate pot sau nu să prezinte semne de atac, însă apariția unor firicele de clei indică clar că tocmai a intrat sau tocmai a ieșit din fruct o larvă de dăunător. După acest moment, nimic nu se mai poate face, fructul fiind compromis.
Dacă infestarea se produce târziu, iar prunele reușesc să se matureze, pot fi folosite pentru producerea de țuică.

Cum se previne atacul prin mijloace bio

Pentru a limita în anul următor atacul acestor dăunători, toate fructele care cad pe sol trebuie culese și distruse prin ardere, în cel mai scurt timp.
Săparea solului sub coroana pomului, toamna târziu, poate expune la gerul iernii larvele hibernante și, implicit, se reduce populația dăunătorului.
În cazul viespilor fucționează și agățarea de săculeți de naftalină pe ramuri, ceea ce descurajează femelele să mai depună ouă în respectivii pomi.

Tratamente chimice care previn infestarea

Pentru a preveni infestarea cu larve a prunelor, tratamentele trebuie făcute strict în anumite momente. Dacă se ratează momentele cheie de tratament, orice alte intervenții ulterioare vor fi inutile, iar recolta compromisă, deoarece infestarea este ireversibilă.
Astfel, momentele obligatorii de tratament pentru acești dăunători sunt la înfoierea corolei (buton alb), la începutul scuturării petalelor, când fructele au 0,5-1 cm diametru, când fructele au 2-2,5 cm diametru și când fructele au 3-3,5 cm diametru.
Schema completă de tratamente la prun cu bolile, dăunătorii și toate produsele fitosanitare omologate, o găsiți AICI.

Iată care sunt ramurile florifere (de rod) la prun și cais

paradisverde — Tue, 26 Jan 2016 15:02:13 +0000

Ramuri preflorifere

Spinul

Ramură anuală scurtă (de 2-10 cm), al cărei mugure terminal s-a transformat în ghimpe.
Lateral prezintă muguri vegetativi, slab dezvoltați.
Se întâlnește la corcoduș, zarzăr, unele soiuri locale de prun și este o caracteristică a soiului Tuleu gras.
Spinul evoluează prin mugurii vegetativi laterali, transformându-se în pinten sau în buchet de mai.
După 2-3 ani, ghimpele terminal cade, spinul devenind o ramificație fructiferă.

Pintenul

Ramură de dimensiuni mici (0,5-2,5 cm), ce are la vârf un mugure vegetativ, ce-i permite creșterea în lungime, iar în lateral muguri vegetativi, mai slabi dezvoltați.
Pintenii se formează din mugurii laterali ai ramurilor anuale cu vigoare mică și medie.
De regulă, pintenul evoluează în ramuri buchet (buchete de mai) scurte.

Smiceaua

Ramură prefloriferă ce apare doar la unele soiuri de prun (ex. Tuleu gras), la începutul perioadei de rodire.
Are 2-4 mm grosime și 15-40 cm lungime, „echipată” cu muguri vegetativi atât lateral, cât și terminal.
Evoluează într-o ramură de semischelet (de ordin III și IV) ce va purta spre vârf smicele și ramuri buchet, iar în partea mijlocie și bazală numai pinteni.

Ramuri florifere

Ramura buchet (buchetul de mai)

Formațiune lungă de 2-5 cm, ce prezintă la vârf un mugure vegetativ, care-i permite creșterea în lungime, iar lateral sunt inserate 3-5 grupuri de muguri. În fiecare grup, un mugure este vegetativ și 1-2 floriferi.
Mugurii vegetativi evoluează formând pinteni și buchete de mai. La soiul Stanley se întâlnesc cele mai ramificate și viguroase buchete de mai.

Ramura mixtă

Ramură anuală lungă de 15-60 cm ce are terminal un mugure vegetativ.
Lateral, pe ramură sunt inserați, solitar sau grupat, muguri vegetativi și floriferi.
Când nu sunt solitari, grupurile de muguri sunt alcătuite din 2-3 muguri la prun și 2-8 muguri la cais.
Predomină, totuși, grupurile alcătuite dintr-un mugur vegetativ și unul florifer sau unul vegetativ și doi floriferi.

Ramura anticipată

Formațiune întâlnită în special la cais, cu morfologie asemănătoare ramurii mixte, având lateral muguri vegetativi și floriferi.
Important de știut este că mugurii floriferi de pe aceste ramuri sunt cei mai rezistenți la ger.
În anii cu geruri mari, în care se înregistrează degerări ale mugurilor, mugurii floriferi de pe ramurile anticipate rezistă cel mai bine și pot salva recolta.

Cum se fac tăierile la pomii maturi

paradisverde — Sat, 14 Mar 2015 18:03:56 +0000

În linii mari

Folosiți întotdeauna foarfeci de calitate, bine ascuțite. Astfel, tăieturile vor fi curate, nescămoșate, iar efortul de tăiere va fi mai mic.
Se îndepărtează toate ramurile uscate, care se încalecă, afectate de boli, rănite sau debilitate.
Toți lăstarii verticali, crescuți în ultima vară, care pornesc din axul pomului sau de pe „spinarea” ramurilor principale se taie „la ras”, adică exact din punctul de inserție. Lăstarii care sunt scurți (până la două palme) nu se taie, deoarece există posibilitatea transformării acestora în ramuri de rod.
Când sunt mai mulți lăstari la un loc, se taie cei verticali, iar cei oblici, orientați spre exteriorul coroanei, se păstrează, deoarece vor purta rod în anul următor.
Lăstarii care cresc spre interiorul coroanei se suprimă din punctul de inserție.
Când două ramuri se încalecă, se păstrează cea mai bine poziționată, orientată spre exteriorul coroanei.
Lăstarii din anul precedent, crescuți lateral (mai mult sau mai puțin paralel cu linia solului) se păstrează, deoarece urmează să se transforme în ramuri de rod. Dacă sunt prea deși se răresc la 10-15 cm unul de altul.
Cu excepția axului, toate ramurile trebuie tăiate după un mugur orientat în jos. Acesta va tempera creșterea și va stimula dezvoltarea ramurilor de rod. Direcția ultimului mugur indică direcția de creștere a ramurii.

Formațiunile de rod

E foarte important să recunoașteți formațiunile de rod.
De regulă, ramurile de rod sunt cele mai firave și mai umile din coroană, purtând muguri evident mai proeminenți.
Mugurii de rod sunt, la aproape toate speciile, mai umflați și rotunjiți la vârf, spre deosebire de cei vegetativi, care sunt mai ascuțiți și lipiți de ramură.
Ramurile de rod se scurtează la jumătate (sau chiar mai mult), păstrându-le pe cele care au mugurii mai viguroși și mai bine poziționați. Mai puțini muguri de rod înseamnă fructe mai mari și mai frumoase. Temperarea tendinței de rodire crește și rezistența pomului la boli, dăunători și ger. În plus, avem siguranța că anul următor va rodi la fel de bine.

Încurajări și sfaturi

Să nu vă fie milă să tăiați! La finalul lucrării pomul poate pierde mai bine de 1/3 din ramuri și poate arăta oarecum ciudat, dar asta face diferența dintre un pom îngrijit și unul abandonat.
Tăietura întotdeauna să fie oblică, deoarece se face mai ușor și iese mai curată decât dacă se face perpendicular pe fibra lemnoasă. Pe ramurile verticale, tăietura înclinată favorizează scurgerea apei și prevenirea infectărilor.
Tăieturile efectuate pe ramuri mai groase de un deget se acoperă cu vopsea pe bază de ulei. În lipsa acesteia se poate folosi o soluție mai concentrată de zeamă bordeleză sau vopsea lavabilă (cea antimucegai, pentru baie și bucătărie e cea mai bună).
Dacă nu ați mai făcut niciodată tăieri la pomi, cu siguranță nu o să vă iasă din prima o lucrare de maestru, însă noi zicem așa: o tăiere un pic greșită, dar bine intenționată, este mai bună decât nicio tăiere!

Documentare suplimentară:

Cum se obțin mere Golden Delicious mari

Dăunătorul responsabil de căderea prunelor (cauza „prunelor fulgerate”)

paradisverde — Thu, 03 Apr 2014 21:01:47 +0000

Este unul dintre cei mai periculoşi dăunători ai prunului.
Femela are până la 6mm lungime, este de culoare neagră, acoperită de perişori albicioşi.
Atacul viespii sâmburilor de prun cauzează căderea căderea prematură a prunelor.
Fructele atacate pot fi recunoscute chiar înainte de cădere, datorită aspectului violaceu şi a unui început de vestejire. (Popular, mai sunt numite „prune fulgerate”).

Ce atacă şi cum dăunează:

Infestarea se produce odată cu scuturarea primelor flori, prilej cu care sunt depuse ouăle în fructul proaspăt legat.
Fiecare femelă infestează peste 80 de fructe.
Larvele eclozează şi se dezvoltă în interiorul sâmburilor, provocând căderea fructelor.
Fructele atacate încep să cadă, din iunie până în august, cu un vârf în iulie.
În anii cu atacuri masive, se formează sub pomi un covor de fructe căzute, iar recolta poate fi compromisă în totalitate.
Dacă nu se iau măsuri şi nu se distruge rezerva biologică a dăunătorului, pomii nu mai reuşesc să ducă în niciun an fructele la maturitate.

Atacul propriu-zis are loc odată cu scuturarea primelor petale ale florilor, acesta fiind şi momentul când se poate interveni cu tratamente.

Cum poate fi prevenit:

Toate fructele căzute pe sol trebuie culese de îndată şi distruse prin ardere ori îngropate la adâncime.
În primăverile secetoase se înregistrează atacuri mai scăzute, deoarece sâmburii sunt tari, iar viespile nu pot roade coaja.
Dacă nu sunt adunate fructele cazute la sol, se recomandă lucrarea solului şi încorporarea în sol a acestora.

Cum se combate bio:

Atârnarea în pomi de săculeţi cu naftalină împiedică viespile, prin mirosul repulsiv, să-şi depună ouăle în fructe.

Cum se combate chimic:

Atenție! Dacă, într-un fel sau altul, nu este împiedicată depunerea ouălor viespii sâmburilor de prun, nu se mai poate face nimic după aceea.
Întrucât larvele se dezvoltă în interiorul sâmburelui prunelor, niciun tratament nu mai este eficace după eclozare.
Împotriva acestui dăunător se aplică un tratament chimic la căderea primelor petale.
În cazuri de infestare masivă, tratamentul se poate repeta încă de două ori, la intervale de o săptămână.
Insecticidele avizate în ţara noastră pentru a fi folosite împotriva viespii sâmburilor de prun sunt următoarele:

De unde luăm doza zilnică de fier, pentru o sănătate de oţel

paradisverde — Tue, 23 Apr 2013 05:34:45 +0000

Iată cum ne putem alcătui porția zilnică, știind cât fier vom găsi în 100 de grame de produs:

Moluștele (scoici, midii, stridii, creveți) – 28 miligrame (mg)
Ficatul (de pui, curcan, miel, vită) – 23 mg
Tărâțe – 19 mg
Ciocolată neagră și pudră de cacao – 17 mg
Semințele de dovleac – 15 mg
Roșiile uscate la soare – 9 mg
Iarba de lămâie (plantă din familia gramineelor) – 8 mg
Nucile, alunele, arahidele, migdalele – 6,1 mg
Caise uscate – 6 mg
Pătrunjel proaspăt – 6 mg
Glutenul din grâu – 5,2 mg
Melasă – 4,7 mg
Prune uscate – 3,5 mg
Carne de vită și miel (mușchi slab) – 3,7 mg
Fasole, năut, soia boabe, linte – 3,7 mg
Frunze verzi (spanac etc.) – 3,6 mg
Spanac (gătit) – 3,5 mg
Anghinare – 3,4 mg
Nucă de cocos – 3,3 mg
Măsline – 3,3 mg
Coacăze și stafide uscate – 3 mg
Frunze de păpădie -3 mg
Linte încolțită – 3 mg
Tofu – 2,7 mg
Pâine din făină de grâu integral – 2,4 mg
Sparanghel – 2,1 mg
Broccoli, pere și mere uscate, smochine – 2 mg
Usturoiul – 1,7 mg
Spirulina: 1 linguriță - 5 mg

Sfaturi

Vitamina C crește absorbția de fier cu până la 85%, asociaţi-o cu alimentele bogate în fier.
Vitamina A este esențială pentru creșterea nivelului de fier din organism. O puteți lua din morcovi, năut, ovăz, cartofi dulci, caise, piersici.
Preferați semințele crude celor prăjite; au mai mult fier (30% comparativ cu 15%).
Anumite substanțe regăsite în ceai și cafea pot reduce absorbția de fier de origine vegetală cu până la 65%. Ceaiul negru și ciocolata obișnuită, de asemenea.
Calciul poate inhiba absorbția corectă a fierului. Încercați să separați alimentele bogate în cei doi nutrienți.

Atenționări

Ficatul, scoicile, stridiile, midiile, caviarul și creveții sunt alimente bogate în colesterol. Așadar, ele ar trebui să fie consumate în cantități moderate sau chiar evitate de persoanele cu boli de inimă sau cu risc de accident vascular cerebral.
Ciocolata neagră, semințele de dovleac, semințele de susan, caisele uscate și melasa sunt alimente bogate în calorii. Se recomandă să fie consumate în cantități moderate de către persoanele care au probleme cu greutatea.

Sănătatea din culorile fructelor şi legumelor

paradisverde — Sat, 16 Feb 2013 19:44:34 +0000

O regulă simplă

Fructele şi legumele ce au culori intense, vibrante ne furnizează antioxidanţi mai valoroşi decât cele care prezintă culori pale.

Cele mai sănătoase fructe şi legume

Strugurii
Coacăzele, zmeura, murele, căpşunile
Porumbul dulce (zaharat)
Spanacul (în general, vegetalele de culoare verde intens)
Ardeii capia, gogoşarii, morcovii
Roşiile, ceapa verde, varza roşie
Pepenele verde, pepenele galben
Prunele, merele, cireşele
Citricele, etc.

Ce sunt şi cum ne-ajută antioxidanţii?

În urma proceselor metabolice, în rezultă şi aşa-numiţii „radicali liberi”, molecule dăunătoare celulelor organismului nostru.
Radicalii liberi nu pot fi eliminaţi din organism decât cu ajutorul antioxidanţilor, pe care nu le putem procura decât din fructe şi legume.

Atenţie!

Termenul de valabilitate al antioxidanţlor din fructe şi legume începe să se reducă imediat după recoltare.
De aceea fructele şi legumele trebuie consumate cât mai proaspete, pentru a beneficia de toate calităţile lor.

Salată de roșii cu struguri

paradisverde — Fri, 16 Sep 2011 19:48:10 +0000

Salatele de legume proaspete aduc beneficii extraordinare sănătății, prin vitaminele de bună calitate ce le conțin. Cel mai indicat e să folosiți, pe cât posibil, legume a căror proveniență o cunoașteți, pentru a căror cultivare nu s-au folosit ori s-au folosit cât mai puține pesticide.
Legumele ce pot fi folosite la salată sunt: roșii, castraveți, ceapă, ardei, gogoșari, însă, cu un pic de imaginație, putem face și unele „îmbunătățiri”.
De pildă, puteți adăuga porumb dulce, struguri, mere și orice altceva vă mai sugerează imaginația gustativă și olfactivă.
În salata din imaginea atașată am folosit roșii, castraveți, gogoșari și struguri negri, cu un strop de sare, ulei de măsline și curry. Gustul a fost pe cinste!
Un pont: dacă în salată adăugați fructe dulci (de exemplu struguri, mere, prune) mai bine nu mai puneți și ceapă!